Categorii
Fără categorie

Locul femeii e în STEM

Dacă ai citit începutul titlului și auto-fill-ul din mintea ta a continuat cu „ … în bucătărie”, dar nu te refereai nici la femeile care aleg să fie casnice (și își asumă așa un job full-time la propriu), nici la bucătăresele profesioniste, nu te opri din citit.

Da, locul femeii este în STEM – adică și în STEM, și oriunde altundeva își dorește să fie.

Ilustrație: Diana Vișinescu
Text: Adina Apetrei

De câte ori ai auzit, în primii 18 ani de viață, sintagma „asta nu e o treabă de fete” și variațiunile ei? Sigur că joburile nu sunt o excepție de la afirmația asta. Cu preponderență zona STEM (science, technology, engineering & mathematics) are deja renumele că ar fi tipic masculină, sau destinată carierei bărbaților. Cu timpul, lucrurile se schimbă: 2020 a fost primul an în care o echipă formată numai din femei a câștigat premiul Nobel. Este vorba despre Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna, care au fost premiate în chimie. Ca referință, echipe formate numai din bărbați au câștigat, până în prezent, de 169 de ori. (sursă)

Ce spune asta despre poziția femeilor în STEM? Vorbim despre un set de prejudecăți în ceea ce privește recunoașterea succesului feminin în aceste domenii, de o descurajare sistemică în a urma o carieră în știință sau pur și simplu de o realitate statistică?

Mai întâi: câte femei studiază domenii STEM?

E dificil de aflat, pentru că aceste date nu sunt publicate în mod accesibil în România. Instituțiile din străinătate publică astfel de date demografice din motive de transparență, așa că am căutat rapoartele pentru câteva dintre ele pentru a îmi face o idee.

În liceele din Regatul Unit al Marii Britanii, potrivit unui raport din 2018, doar 11,6% dintre elevii care urmează cursuri de tip STEM pentru A-Level sunt fete, asta reprezentând chiar o creștere de la 6,5% din 2013 (sursă). TUM, Universitatea Tehnică München (Germania) a raportat pentru semestrul 2019/2020 că 36% dintre înscriși sunt femei (sursă). Pentru același semestru, Universitatea Tehnică Freiburg (Germania) declară că doar 19% dintre studenți sunt de gen feminin (sursă). 

Dincolo de numere: experiențele fetelor în STEM

Eu însămi sunt studentă la Medicină în Germania, și mi-a rămas în minte când un profesor ne-a spus că medicina nu e pentru femei sau pentru bărbați, medicina e a tuturor. Am fost plăcut surprinsă de afirmația lui, pentru că tendința este ca unele specializări să fie automat încadrate la „nu e de fete”, precum ortopedia sau chirurgia, spre deosebire de ginecologie (de la sine înțeles) sau oftalmologie, care sunt văzute drept potrivite și pentru femei.

Gândindu-mă la ideea asta, am decis să discut cu studente care sunt și ele implicate în domenii STEM, că să aflu care este experiența lor și cum au ajuns să urmeze aceste cariere.

Teodora – Automatică și Calculatoare, București (România)

Pentru Teodora, pasiunea pentru domeniu a apărut în primul an de liceu, atunci când a întâlnit pentru prima dată informatica drept materie la școală, participând și la diverse competiții și documentându-se mai mult pe partea de tehnologie și cod. Când era mică, își dorea să devină arhitect, însă odată cu informatica a descoperit un mod nou de a se exprima: „am realizat că acest domeniu este extrem de vast și îmi permite să îmi manifest creativitatea într-un mod practic, ce poate ajunge la o mulțime de utilizatori într-un timp foarte scurt.” Legat de partea științifică, Teodora povestește: „îmi plăcea foarte mult modul în care structuram fiecare problemă, cum transformam totul într-un algoritm logic și extrem de ușor de înțeles.”.

Urmând un profil de matematică-informatică în liceu, ea spune că a fost încurajată să continue studiile într-un domeniu STEM și că, în ultimii ani, proporția de fete care iau această decizie pare să se fi schimbat. Legat de cum a fost primită decizia ei, Teodora spune: „am mai întâlnit persoane care au presupus că am luat această idee de la anumite persoane apropiate mie, deoarece era destul de unexpected [neașteptat] să vreau să merg pe IT, însă i-am asigurat că nu e cazul.”.

Și în facultate au existat prejudecăți, explică ea, de la colegi „care au presupus că, dacă sunt fată, nu voi excela în acest domeniu la fel ca un băiat, deoarece e domeniu “de băieți””.

Profesorii, însă, nu au tratat-o altfel decât pe colegii ei băieți. Mai mult, Teodora povestește că este încântată de oportunitățile destinate fetelor, semn că lucrurile sunt în schimbare (în bine): „am participat la un întreg program de mentoring, workshopuri și proiecte sustinut de o mare companie, iar acest program nu este singurul care există și își propune să încurajeze fetele sa se dezvolte fără frica în cariera aleasă. Au fost și destul de multe conferințe speciale pentru femei, iar recent am descoperit platforme online cu același scop (ex. CodeFirstGirls)”.

Cristiana – Inginerie, Cambridge (Anglia)

Și Cristiana spune că liceul a fost punctul de cotitură în alegerea profesiei viitoare, atunci când a început să lucreze mai mult la fizică și la matematică, în copilărie dorindu-și să devină medic.

„M-am învățat cu un anumit tip de gândire mai matematică, astfel încât atunci când trebuia să decid la ce facultate să aplic, mi-am dat seama că nu aș putea sa învăț foarte multe informații pe de rost și că vreau să studiez ceva ce implică multe numere și gândire logică”

spune ea despre decizia inițială de a aplica la Științe Naturale. Cristiana s-a ocupat cu fizica timp de doi ani, urmând apoi să se transfere la inginerie. În ceea ce privește raportul dintre fete și băieți în cadrul facultății, Cristiana aproximează că ar fi în jur de 30/70 în domeniile pe care le-a studiat ea. Am investigat puțin mai departe și am remarcat diferența față de media publicată pentru întreaga University of Cambridge, unde 53% dintre cei înscriși sunt băieți.

Totuși, susținerea pentru fetele din STEM nu lipsește: „Există multe programe care sunt designed doar pentru fete. De exemplu, am participat la un spring week la EY care era destinat numai fetelor. În mod paradoxal au participat și niște băieți, dar, oricum, majoritatea participanților erau fete. Un alt exemplu e atunci când căutam niște programe de doctorat și am văzut pe site-ul facultății la departamentul de Data Science că era clar scris că ei ar fi more than willing [mai mult decât dispuși] să primească aplicații și de la fete, fiindcă momentan nu sunt atât de multe femei în departament.”

Denisa – Arhitectură, Newcastle (Anglia)

Denisa a absolvit de curând studiile de licență în Anglia, urmând să continue cu masteratul la Viena după un stagiu într-un birou de arhitectură din București; pentru a rămâne ulterior în Austria va fi necesară și o stagiatură de trei ani.  „Așadar, m-am aventurat într-o cursă destul de lungă; unii spun că poate prea lungă pentru o femeie”, îmi povestește ea. Ba chiar mai mult, parcursul ei a început cu mult înainte, de vreme ce își dorește să devină arhitect de când avea zece ani: „Distracțiile mele, copil fiind, erau fie să rezolv ghicitori logice sau să mă joc cu diverse obiecte din laboratorul de fizică alături de bunica mea (ea predând fizică la un liceu de renume din București la acea vreme), fie să desenez, să îmi organizez căsuțele de păpuși, ori să construiesc locuințe într-un joc simulator.”

Întrebată punctual despre experiența ei ca femeie în STEM, Denisa subliniază că e important ca fetele să fie încurajate din copilărie și să știe că pot realiza profesional orice ar realiza un bărbat, desprinzându-se astfel de ideea „conform căreia rolul femeii este strict casnic și că aceasta nu necesită independență (personală, financiară, de orice natură)”, mai ales în România. În cazul ei, îmi povestește, familia ar fi susținut-o și pentru un domeniu și mai tehnic decât arhitectura, pe care o descrie drept îmbinarea științelor cu esteticul. Printre pretextele cu care fetele sunt descurajate, Denisa amintește de faptul că un traseu profesional lung poate interfera cu imaginea clasică a femeii casnice, că există idei preconcepute, „cum ar fi că doar bărbații posedă intelect, iar femeile doar frumusețe, sau că femeile ar trebui să se ocupe de ales culori, țesături, nu de proiectat soluții tehnice, ori de îndrumat muncitorii pe șantier.”.

Discutând despre universitate, îmi povestește că raportul din universitatea ei era aproape 1:1 între femei și bărbați, spunând că instituțiile din domeniu încearcă să creeze un raport echilibrat.

Ulterior, „trendul este ca bărbații să ocupe posturile de arhitectură, iar femeile să opteze pentru domenii precum designul de interior sau grafica, deși au urmat aceeași facultate”.

În ciuda acestor numere, Denisa încheie prin a-mi povesti despre mentorii femei care au inspirat-o și încurajează toate fetele să fie „mai curajoase, mai ambițioase și să nu le fie frică să intre in a men’s world, cum sunt considerate domeniile STEM”.

Concluziile mele? Da, lumea STEM este încă ocupată în mare parte de bărbați. Totuși, tendința pare să arate că, ușor-ușor, femeile sunt tot mai prezente în aceste domenii, în ciuda posibilelor prejudecăți. Ba chiar mai mult, eforturile lor sunt remarcate și încurajate prin diverse oportunități de care ele pot să se folosească pentru a crește.

Un răspuns la “Locul femeii e în STEM”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s