Categorii
Fără categorie

Sistemul educațional vs. Femeile

text: Andreea Decean

ilustratie: Diana Marina

Având în vedere perioada în care ne aflăm, am decis ca așa de începutul anului școlar să vorbim, evident, despre educație. Ca să ne nișăm, totuși, un pic mai mult pe zona noastră de interes, am zis să vorbim despre acest sistem educațional în raport cu femeile. Chiar este vs. Femei sau nu?

PS: Dacă citești până la finalul articolului, vei avea un mic bonus să te ajute anul acesta școlar. 

Femeile și educația 

     Ca să putem vorbi despre relația femei educație, zic eu că ar trebui să știm care mai exact e treaba cu educația. Am auzit toți la școală de filozofi și oratori și mai știu eu ce de acum mii de ani. Pe mine personal, m-a stricat de cap profu de latină cu Cicero și Seneca. Deci avem cu toții o vagă idee despre educație, doar toți trecem prin ea, originile și evoluția ei. Dar ca să fie un pic mai concret ce urmează să vorbim, cum ne-am și întors la școală, hai să vă fac o mică lecție de istorie despre educație.

Evoluția educației

  • scrisul cuneiform
    • Între 3500 și 600 î.Hr au fost create primele sisteme de scriere, primul sistem educațional de dinastia Xia, scrisul pe os, utilizarea scrisului cuneiform și s-a creat sistemul educațional budist și indian. 
    • Din secolul al VII-lea până în secolul al III-lea s-au creat școlile spartane în Grecia și Roma, s-a început utilizarea scriptul Mayan și s-a înființat Academia din Gundishapur.
    • Odată cu Evul Mediu timpuriu s-a constituit Educația Bisericii Romano-Catolice. 
    • În Secolele XI și XII a fost inventat sistemul de scriere fenician și primele instituții medievale, în Italia, Franța și Anglia, pentru studiul artelor, dreptului, medicinei și teologiei. 
    • În Evul mediu înalt s-au constituit sisteme moderne de educație în Europa. 

           Mergând un pic în viitor…

         În anii 1800, profesorii erau de obicei bărbați care aveau alte profesii precum agricultura. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, au apărut școlile publice, de stat. Iar prin 1900 profesorii au început să primească certificate.

    Evoluția femeilor la școală

    Bettisia Gozzadini

         Așa mai pe scurt, cam asta a fost evoluția educației. În ceea ce privește femeile, însă, istoria lor în raport cu educația, începe doar prin 1237 când în Italia, Bettisia Gozzadini obține o diplomă în drept la Universitatea din Bologna, ca mai apoi, doi ani mai târziu, să predea drept la aceeași universitate. De precizat că Gozzadini a fost prima femeie care a predat la o universitate.

         Provincia greacă Sparta a fost unică, în perioada respectivă, prin faptul că a permis femeilor și bărbaților aceleași niveluri de educație (de bază) pe un curriculum identic, dat fiind că „Începând cu Grecia și Roma antică, experții au echivalat frecvent educarea femeilor cu eliberarea unei forțe malefice asupra lumii”. În alea zone, însă, educația femeilor a fost mult mai proastă. În China antică, de exemplu, femeile erau adesea educate doar în bune maniere. Deci exista de atunci o discordanță de opinii în ceea ce privea femeile și educația lor.

         Începând cu epoca medievală, însă, lucrurile încep să se schimbe: 

  • Laura Bassi
    • Beatriz Galindo excelează în limba latină, studiază la una dintre instituțiile dependente de Universitatea din Salamanca, scrie comentarii despre Aristotel și devine profesor al reginei. 
    • Ordonanța Bisericii suedeze 1571 prevede că atât băieții, cât și fetele ar trebui să primească o școală de bază, cum ar fi să învețe să citească, să scrie și să numere, precum și cum să gestioneze un fel de abilități comerciale de bază. 
    • Olandeza de origine germană Anna Maria van Schurman, a studiat ca prima studentă la universitatea din Utrecht, dar fără a obține o diplomă
    • Laura Bassi, o femeie italiană, a obținut un doctorat. A absolvit Universitatea Bologna din Italia și a predat fizică la aceeași universitate, unde a fost prima profesoară salarizată și, la un moment dat, a fost cea mai bine plătită angajată. Ea a fost, de asemenea, prima femeie membră a oricărei instituții științifice, când a fost aleasă la Academia de Științe a Institutului din Bologna în 1732. 
    • La numai 16 ani, contesa Benigna von Zinzendorf a înființat primul internat pentru fete din America, sponsorizat de tatăl ei contele Nicholas von Zinzendorf. 

         În secolul al XIX-lea, înflorirea învățământului superior pentru femei a început cu adevărat să se accelereze în întreaga lume. 

  • Girton College
    • În 1873, de exemplu, Emily Davies și Barbara Bodichon au fondat Girton College la Cambridge, un colegiu exclusiv feminin.
    • Unele femei americane, precum Emma Hart Willard, susțineau că femeile aveau nevoie de educație la nivel de facultate de dragul de a fi mame bine educate în noua America. Alții, cum ar fi proto-feminista timpurie Judith Sargent Murray, au declarat că a mers dincolo de asta și că educația este un mijloc către abilitarea femeilor

         M-ai sunt foarte multe nume pe care aș fi putut să le adaug, dar am zis să nu vă plictisesc prea mult. În orice caz, putem observa foarte ușor cat de multe femei și-au lăsat amprenta pe educație, în ciuda faptului că au avut ocazia să participe mult mai târziu decât și-ar fi dorit. 

    Femeile și autorii canonici

         Într-o altă ordine de idei, nu știu de voi, dar eu tocmai am intrat în clasa a 12-a. Da, distracția de a învăța vreo 20 de esee din alea cu “În opinia mea…”, indiferent că e opinia mea sau nu. În orice caz, la ce am vrut să ajung, cum probabil știți și voi, aceste opere neschimbate de mai bine de 30 de ani, sunt alese să fie învățate datorită autorilor lor ce aparent sunt canonici. Înainte să încep să citesc operele astea, sincer, nu m-a prea interesat de ce or fi ei canonici. Știam, cum probabil știți și voi că autori canonici sunt “autori aia pe care îi avem la bac”. 

         Și le explicam eu alor mei la un moment dat mai știu eu ce legat de bacul la Română și ajung să le enumăr acești “autori canonici” și se uită taică-meu încruntat la mine “Cum adică canonic?” și eu răspund “Adică care intră la bac”. M-am trezit și eu atunci să caut oare ce o fi însemnând canonic.

    CANÓNIC1, canonici, s. m. (În Biserica catolică) Membru al unui colegiu de preoți însărcinat cu celebrarea slujbelor solemne și având funcția de conducere în dieceză. [Acc. și: canoníc] – Din lat. canonicus.

         Interesant, așa-i? Am stat și am tot stat să caut o definiție pentru ce sunt autorii ăștia și vă spun sincer că singura definiție pe care am găsit-o a fost pe liceunet.ro 

    Autorul canonic este acel autor original, care a reușit să producă opere de valoare, devenit un etalon în literatura română și internațională. 

         Mă lungesc deja cu ideea, dar în orice caz v-ați prins că Ministerul Educației inventează cuvinte ca să ne chinue pe noi mai mult la bac. Însă motivul pentru care v-am spus eu acum povestioara asta, a fost de fapt ca să ajung la faptul că nu spune niciunde în definiția asta a autorilor canonici că ar trebui să fie bărbați.

         Spre dezamăgirea mea, subiectul nu a fost prea mult dezbătut, astfel că mi-a fost foarte greu să găsesc opinia unor oameni într-adevăr specializați pe subiect. Am dat, totuși, peste o anchetă despre absenţa scriitoarelor din programa de bacalaureat realizată de revista Observator Cultural la iniţiativa Marianei Gorczyca. Vă încurajez să citiți articolul respectiv având opiniile a multor profesoare de română, profesori şi profesoare de la Facultăţile de Litere. Eu am extras, însă, câteva cuvinte care rezumă parte din sondajul realizat. 

         “Aş spune, fără să fac din asta o vină a cuiva, că acesta a fost mediul creat de mentalitatea românească. Tradiţională. Aceea care cultivă un fel de superioritate a intelectului masculin (…) Şi dacă s-ar dori, la modul profesionist, o revizuire a autorilor canonici din programa şcolară, nu ştiu dacă ar fi multe nume de aşezat în listă. “ 

    Hortensia Papadat-Bengescu

         “Alcătuiesc, o listă inevitabil subiectiv-obiectivă: Hortensia Papadat-Bengescu, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Herta Müller, Gabriela Adameşteanu, Mariana Marin, Marta Petreu, Simona Popescu…  Îmi amintesc că, la un moment dat, s-a pus problema prezenţei, în lista „canonicilor“, a Hortensiei Papadat‑Ben­gescu. Cred că nu e nimeni atât de ignar încât să nege valoarea acestei mari prozatoare interbelice! Problema care s-a pus însă, în acest caz, a fost cea a dificultăţii operei sale pentru adolescenţii de liceu. Dar, oricât am discuta, faptul că lista actuală a autorilor canonici este sută la sută masculină este evident şi nu poate fi justificat…”

    Două perspective destul de diferite aș zice eu, ce e de precizat, prima părere a fost a unei doamne profesoare, pe când a doua, a unui domn profesor. 

         Deci, este sistemul împotriva femeilor? Nu chiar. Da, de acord, am primit ocazia să învățăm mult mai târziu decât ar fi trebuit, și au continuat să ni se opună chiar și după ce am obținut dreptul de a ne afirma intelectual, dar we’re getting there. Sunt nenumărate realizări ale femeilor în domeniul educației, nici nu aș putea să le adun pe toate într-un articol. Știu, încă nu avem autoare canonice, dar cum la un moment dat nu puteam nici măcar să mergem la școală, o să vină și ziua în care o să ne plângem că a picat Hortensia Papadat‑Ben­gescu la bac.

    Bonus

    Dacă ai citit până aici, te felicit, ai ajuns la bonusul acestui articol. M-am gândit că dacă tot începe școala, pe lângă povestioara asta despre femei și educație, aș putea să vă dau și niște sfaturi pentru a putea trece peste anul acesta un pic mai ușor și cu niște note mai bune. Poate, dacă sunteți ca și mine, pasionați de a vă descurca mai bine la școală, a găsi metode mai bune de învățare, ați ajuns pe studytube și ați dat de Jade Bowler, o tipă super simpatică, cu niște sfaturi extraordinare. Ei bine Jade anul acesta a scos o carte The only study guide you will ever need, pe care vă încurajez să o citiți (Eu am citi-o în două zile, that’s how good it is). Dar, pentru un mic insight, vă dau 5 cele mai bune metode de învățat pe care ea le recomandă și eu am și început să le folosesc.

    1. Flashcards

    E destul de straight forward, dar în esență ce trebuie să faci este să iei niște cartonașe, pe o parte să scrii o întrebare/un termen/o formulă iar pe cealaltă răspunsul/definiția 

    1. Spaced repetition

    În tehnica asta ce trebuie să faci este după ce îți înveți materialul, îl repeți o zi mai târziu, apoi 3 zile mai târziu, o săptămână și apoi două săptămâni (ce faci de fapt este să eviți curba uitării)

    1. Sherlock’s Mind Palace

    Cred că toți am auzit de această metodă, cel mai simplu mod de a o explica este că îți asociezi locuri cunoscute, cum ar fi casa sau camera ta cu materialul pe cate îl ai de învățat (ex. Când deschizi primul sertar de la birou, îți vezi eseul de opinie despre Ion)

    1. Blurting

    Cred că e una dintre cele mai simpliste moduri de a învăța, tot ce trebuie să faci e ca după ce ai învățat, scrii pe o foaie tot ce îți aduci aminte despre subiectul respectiv (așa îți poți da seama foarte ușor ce știi și ce nu știi)

    1. Cornell Notes

    E ceva mai ușor să vă arăt, decât să vă explic cum funcționează asta…

    Let me know cum vi se par aceste metode de învățare și dacă o să le folosiți anul acesta. 

    Lasă un răspuns

    Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

    Logo WordPress.com

    Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

    Fotografie Google

    Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

    Poză Twitter

    Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

    Fotografie Facebook

    Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

    Conectare la %s