{"id":3429,"date":"2022-01-27T19:56:41","date_gmt":"2022-01-27T19:56:41","guid":{"rendered":"https:\/\/hertimeromania.com\/?p=3429"},"modified":"2023-11-30T01:13:01","modified_gmt":"2023-11-30T01:13:01","slug":"istoria-feminismului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/hertimeromania.com\/en\/istoria-feminismului\/","title":{"rendered":"The first two waves of feminism - what changes did they cause?"},"content":{"rendered":"[et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; theme_builder_area=&#8221;post_content&#8221;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.16&#8243; background_size=&#8221;initial&#8221; background_position=&#8221;top_left&#8221; background_repeat=&#8221;repeat&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; theme_builder_area=&#8221;post_content&#8221; custom_padding=&#8221;0px||0px|||&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; custom_padding=&#8221;|||&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; custom_padding__hover=&#8221;|||&#8221; theme_builder_area=&#8221;post_content&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.16&#8243; background_size=&#8221;initial&#8221; background_position=&#8221;top_left&#8221; background_repeat=&#8221;repeat&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; theme_builder_area=&#8221;post_content&#8221;]<p><\/p>\n<h4 style=\"aspect-ratio:unset;\" class=\"is-layout-flow wp-block-cover-is-layout-flow\">text: Stefania Gheorghe<\/h4>\n<h4>ilustratie: Ana Maria Mihailidis<\/h4>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Mi\u0219carea feminist\u0103 \u0219i-a schimbat de-a lungul timpului anumite \u021beluri, toate av\u00e2nd ca rezultat final atingerea echilibrului dintre sexe. Priorit\u0103\u021bile mi\u0219c\u0103rii s-au fixat pe la 1800, dar au variat de-a lungul istoriei \u00een func\u021bie de teritoriul pe care ne afl\u0103m, av\u00e2nd, din p\u0103cate, chiar \u0219i \u00een prezent state care denigreaz\u0103 femeia, o abuzeaz\u0103 \u0219i o h\u0103r\u021buiesc.\u00a0<\/p>\n<p>Feminismul a cunoscut anumite clasific\u0103ri, \u00een &#8222;valuri&#8221;, fiecare val fiind determinat de o anumit\u0103 realizare pe care mi\u0219carea social\u0103 o urm\u0103rea. Primul val de feminism avea \u00een prim-plan pozi\u021bia femeii (albe) dintr-o clas\u0103 social\u0103 superioar\u0103 \u0219i a implicat dreptul la vot sau la proprietate. Al doilea val de feminism s-a axat \u00een continuare pe combaterea discrimin\u0103rii \u0219i a inegalit\u0103\u021bii sociale, de data aceasta at\u00e2t pentru femeile albe, c\u00e2t \u0219i pentru cele de culoare sau pentru femeile din clase sociale din p\u0103tura de jos. \u00cen valul trei, feminismul a continuat s\u0103 abordeze inegalit\u0103\u021bile sociale \u0219i financiare dintre sexe, dar \u0219i legate de rolul femeii \u00eentr-o familie. De asemenea, \u00een timpul valului trei s-au f\u0103cut demersuri serioase pentru respectarea integrit\u0103\u021bii corporale, pun\u00e2ndu-se accentul pe dreptul\u00a0 reproducere. Valul patru studiaz\u0103 exact factorii pentru care se produce marginalizarea, dar vizeaz\u0103 \u0219i o mai bun\u0103 acceptare a minorit\u0103\u021bilor \u00een societate, feminismul fiind at\u00e2t despre femei, c\u00e2t \u0219i despre lumea din jurul lor &#8211; lume care are nevoie de sus\u021binere.\u00a0<\/p>\n<p>\u00a0Urm\u0103rind cronologic evolu\u021bia mi\u0219c\u0103rii feministe, putem spune c\u0103 cea mai important\u0103 mi\u0219care a primului val de feminism s-a finalizat prin ob\u021binerea dreptului de vot al femeilor. \u00cen SUA acesta a constat \u00een trecerea celui de-al 19-lea Amendament, \u00een 1920, care oferea \u00een sf\u00e2r\u0219it dreptul de vot femeilor. Acest eveniment marcant \u00een SUA a determinat adoptarea acestor proceduri \u0219i \u00een alte state. Noua Zeeland\u0103 a fost totu\u0219i prima \u021bar\u0103 \u00een care femeile puteau vota, \u00eenc\u0103 de la 1893. Impactul oferirii femeilor dreptului la vot a fost uria\u0219, acest lucru determin\u00e2nd acceptarea faptului c\u0103 femeile sunt oameni \u0219i au capacitatea de a lua singure decizii, dar pun\u00e2nd \u0219i piatra de temelie tuturor viitoarelor mi\u0219c\u0103ri \u0219i schimb\u0103ri care vor urma.\u00a0<\/p>\n<p>Fran\u021ba a avut \u0219i ea o serie de reforme \u00een anii 1900, prima fiind \u00eenceput\u0103 cu un ziar &#8211; &#8222;La Fronde&#8221; &#8211; care dezb\u0103tea subiecte controversate precum sus\u021binerea drepturilor politice sau femei care lucreaz\u0103 \u0219i ocup\u0103 for\u021b\u0103 de munc\u0103. \u00cen Germania, dreptul la vot al femeilor a fost c\u00e2\u0219tigat la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, acesta fiind rezultatul presiunilor sociale ale femeilor din clasa de mijloc, ce doreau dreptul la munc\u0103 \u0219i educa\u021bie, ob\u021bin\u00e2nd astfel &#8222;statutul&#8221; de &#8222;individ deplin&#8221;. De\u0219i \u00een vest pozi\u021bia femeii \u00eencepea s\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103, \u00een Rusia, \u00een 1917, \u00een urma Revolu\u021biei, s-au decis egalitatea femeilor \u0219i b\u0103rba\u021bilor \u00een ochii Uniunii Sovietice, dar acest lucru era unul doar formal, sovieticii interzic\u00e2nd toate mi\u0219c\u0103rile organizate de femei. Finalul Primului R\u0103zboi Mondial (1918) a adus cu sine ob\u021binerea dreptului de vot \u00een mai multe \u021b\u0103ri precum Austria, Canada, Germania \u0219i Cehoslovacia.\u00a0<\/p>\n<p>O problem\u0103 uria\u0219\u0103 a primului val de feminism a fost reprezentat\u0103 de faptul c\u0103 inclusiv femeile care organizau mi\u0219c\u0103rile, de\u0219i erau &#8222;feministe&#8221;, erau \u0219i rasiste, un rasism neinten\u021bionat, dar care urma s\u0103 r\u0103peasc\u0103 \u0219ansa la egalitate a milioane de femei. Rasismul personal sau cel institu\u021bional a \u00eempiedicat multe femei de culoare s\u0103 participe la mi\u0219c\u0103ri feministe \u0219i s\u0103 aib\u0103 o pozi\u021bie activ\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te anumite evenimente. La evenimentul &#8222;The March on Washington&#8221; din 1913 (eveniment la care au participat peste 5000 de femei ce au m\u0103r\u0219\u0103luit pe Pennsylvania Avenue pentru a cere dreptul la vot \u0219i a fost numit &#8222;Cel mai mare eveniment de vot din istoria SUA&#8221;) femeile de culoare au fost obligate s\u0103 m\u0103r\u0219\u0103luiasc\u0103 \u00een spatele grupului pentru a nu fi asociate cu femeile albe din fa\u021b\u0103, acestea fiind deci segregate.\u00a0<\/p>\n<p>Anii ce au urmat au fost marca\u021bi de evolu\u021bia constant\u0103 a pozi\u021biei femeii \u00een societate, aceasta c\u00e2\u0219tig\u00e2nd treptat posibilitatea de a studia, de a lua decizii asupra propriului corp, de a munci sau de a se implica \u00een politic\u0103, cel pu\u021bin teoretic.<\/p>\n<p>\u00a0Al doilea r\u0103zboi Mondial (1939) a schimbat totul pentru femei, determin\u00e2nd un efect de &#8222;doi pa\u0219i \u00eenainte, unul \u00eenapoi&#8221;. \u00cen timpul r\u0103zboiului, femeile au fost recrutate pentru a munci \u00een Serviciul Naval, For\u021bele Aeriene, Armata Terestr\u0103 sau \u00een\u00a0serviciile de \u00eengrijire medical\u0103. O dat\u0103 cu aceste evenimente au ap\u0103rut multe etichete puse femeilor, cum ar fi c\u0103 dac\u0103 acestea purtau uniform\u0103 \u0219i implicit pantaloni, erau considerate femei &#8222;de moravuri u\u0219oare&#8221;. De\u0219i societatea le judeca, aceste momente le-au oferit femeilor un mai mare sentiment de putere, pentru c\u0103 acestea lucrau, salvau vie\u021bi, iar la finalul zilei se \u00eentorceau acas\u0103, s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de copii \u0219i de cas\u0103.\u00a0<\/p>\n<p>Dup\u0103 finalizarea r\u0103zboiului, \u00een Marea Britanie, rata divor\u021bului a crescut semnificativ, pentru c\u0103 de\u0219i femeile au demonstrat c\u0103 inegalitatea nu exist\u0103, \u00een practic\u0103 \u00eenc\u0103 erau &#8222;mici&#8221; iar rolul lor \u00een familie (perceput de so\u021b) r\u0103m\u00e2nea neschimbat.\u00a0<\/p>\n<p>Al doilea val de feminism (\u00eenceput \u00een 1963) s-a construit pe bazele primului \u0219i a \u00eencercat s\u0103 schimbe viziunea asupra femeilor \u00een societate, activi\u0219tii av\u00e2nd ca \u021bint\u0103 acele institu\u021bii care opresc expansiunea femeii. Au ap\u0103rut astfel 3 tipuri de feminism: liberal, radical \u0219i cel cultural. Feminismul liberal s-a concentrat pe reforme institu\u021bionale, ceea ce a avut ca rezultat oferirea accesului femeilor \u00een sfere dominate de b\u0103rba\u021bi, precum politic\u0103 sau \u00een func\u021bii \u00eenalte din punct de vedere ierarhic. Feminismul radical s-a concentrat pe o schimbare a societ\u0103\u021bii \u00een mas\u0103, asum\u00e2ndu-\u0219i faptul c\u0103 sistemul este inerent patriarhal \u0219i c\u0103 singurul mod prin care se poate schimba acest lucru, este dac\u0103 \u00eencep de la 0. Feminismul cultural sus\u021binea \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 feminismul radical.\u00a0<\/p>\n<p>De\u0219i femeile \u00eencepeau tot mai mult s\u0103 aib\u0103 studii superioare \u0219i s\u0103 ocupe for\u021ba de munc\u0103, acestea nu au reu\u0219it s\u0103 avanseze \u00een cariere din pricina faptului c\u0103 erau\u2026 femei. Dorin\u021ba femeilor spre normalitate era tot mai mare, a\u0219a c\u0103 ceea ce doreau acum era angajarea, educa\u021bia \u0219i respectarea sexualit\u0103\u021bii.<\/p>\n<p>Sim\u021bindu-se excluse, \u00een timpul valului doi, femeile de culoare \u0219i-au dezvoltat propriile asocia\u021bii, acest lucru stimul\u00e2nd ascensiunea femeilor de culoare.<\/p>\n<p>Dup\u0103 1970 femeile au \u00eenceput s\u0103 \u00eenregistreze numere record pentru candidaturi politice, \u00een universit\u0103\u021bi \u0219i chiar \u0219i \u00een sport, lu\u00e2nd na\u0219tere echipe sportive feminine, finan\u021bate, dar c\u00e2\u0219tig\u00e2nd treptat \u0219i salarii egale cu ale b\u0103rba\u021bilor pentru o munc\u0103 egal\u0103, \u00een c\u00e2teva companii.\u00a0<\/p>\n<p>Un lucru \u00eenceput \u00een al doilea val de feminism a fost legat de sexualizarea femeii, posibilitatea unui avort \u0219i discu\u021bii deschise despre abuzurile sexuale. Un important element de sup\u0103rare \u00eel constituiau concursurile de frumuse\u021be, care setau ni\u0219te standarde greu de atins de frumuse\u021be \u0219i care exploatau femeia, determin\u00e2nd \u00een 1963 un protest \u00eempotriva concursurilor de Moda.\u00a0 Acest eveniment le-a asociat feministelor denumirea de &#8222;brad burners&#8221;. \u00cen timpul protestului, femeile au aruncat \u00een &#8222;freedom can&#8221; &#8211; un recipient de gunoi &#8211; tocuri, bigudiuri, reviste Playboy sau sutiene, urm\u00e2nd s\u0103 le ard\u0103. De\u0219i acestea nu au primit permisiunea de a le da foc, au fost asociate gre\u0219it \u0219i mincinos cu denumirea de &#8222;brad burners&#8221;. Mi\u0219carea a continuat \u00eempotriva pornografiei, concluzion\u00e2nd c\u0103 \u00een materialele vizionate femeia nu se poate bucura de actul sexual, dar mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, consider\u00e2nd c\u0103 poate incita la agresiune. Un c\u00e2\u0219tig categoric \u00een statele bine dezvoltate la acea vreme a fost legalizarea avortului \u0219i dezvoltarea medicinei \u00een aceast\u0103 direc\u021bie.\u00a0<\/p>\n<p>Valul doi de feminism a ridicat multe semne de \u00eentrebare \u0219i a pus multe etichete femeilor. Etichete de care alte femei au \u00eenceput s\u0103 se team\u0103, motiv pentru care au \u00eenceput s\u0103 fie u\u0219or, u\u0219or reticente asupra mi\u0219c\u0103rii.\u00a0<\/p>\n<p>Pe finalul articolului putem spune c\u0103 da, primele dou\u0103 valuri \u0219i-au propus multe, au realizat multe, dar din p\u0103cate insuficient sau doar formal. Evolu\u021bia mi\u0219c\u0103rii apare cur\u00e2nd, \u00eentr-un viitor articol, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd momentan cu bazele valului trei.\u00a0<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"2048\" height=\"581\" class=\"wp-block-cover__image-background wp-image-3432\" src=\"https:\/\/hertimeromania.com\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/ana-maria-mihailidis-istoria-fem1-1-1.jpg\" alt=\"\" data-object-fit=\"cover\" srcset=\"https:\/\/hertimeromania.com\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/ana-maria-mihailidis-istoria-fem1-1-1.jpg 2048w, https:\/\/hertimeromania.com\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/ana-maria-mihailidis-istoria-fem1-1-1-300x85.jpg 300w, https:\/\/hertimeromania.com\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/ana-maria-mihailidis-istoria-fem1-1-1-1024x291.jpg 1024w, https:\/\/hertimeromania.com\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/ana-maria-mihailidis-istoria-fem1-1-1-768x218.jpg 768w, https:\/\/hertimeromania.com\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/ana-maria-mihailidis-istoria-fem1-1-1-1536x436.jpg 1536w\" sizes=\"(max-width: 2048px) 100vw, 2048px\" \/><\/p>\n<p><\/p>\n<p><\/p>\n<blockquote>\n<p><em>Surse<\/em>:<\/p>\n<p><\/p>\n<p><\/p>\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><a href=\"https:\/\/gender.stanford.edu\/news-publications\/gender-news\/feminist-activism-21st-century-begins-post\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/gender.stanford.edu\/news-publications\/gender-news\/feminist-activism-21st-century-begins-post<\/a><\/li>\n<li><a href=\"https:\/\/www.britannica.com\/event\/womens-movement\/Successes-and-failures\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.britannica.com\/event\/womens-movement\/Successes-and-failures<\/a><\/li>\n<li><a href=\"https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Timeline_of_feminism#1848-192\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Timeline_of_feminism#1848-192<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<p><\/p>\n<p><\/p>\n<p><\/p>\n<\/blockquote>\n<p><\/p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>text: Stefania Gheorghe ilustratie: Ana Maria Mihailidis &nbsp; Mi\u0219carea feminist\u0103 \u0219i-a schimbat de-a lungul timpului anumite \u021beluri, toate av\u00e2nd ca rezultat final atingerea echilibrului dintre sexe. Priorit\u0103\u021bile mi\u0219c\u0103rii s-au fixat pe la 1800, dar au variat de-a lungul istoriei \u00een func\u021bie de teritoriul pe care ne afl\u0103m, av\u00e2nd, din p\u0103cate, chiar \u0219i \u00een prezent state [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3438,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"<!-- wp:cover {\"url\":\"https:\/\/hertimeromania.com\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/ana-maria-mihailidis-istoria-fem1-1-1.jpg\",\"id\":3432,\"dimRatio\":0,\"minHeight\":283,\"contentPosition\":\"bottom left\",\"isDark\":false,\"align\":\"full\",\"className\":\"is-style-default\"} -->\r\n<h4>text: Stefania Gheorghe<\/h4>\r\n<h4>ilustratie: Ana Maria Mihailidis<\/h4>\r\n<p>Mi\u0219carea feminist\u0103 \u0219i-a schimbat de-a lungul timpului anumite \u021beluri, toate av\u00e2nd ca rezultat final atingerea echilibrului dintre sexe. Priorit\u0103\u021bile mi\u0219c\u0103rii s-au fixat pe la 1800, dar au variat de-a lungul istoriei \u00een func\u021bie de teritoriul pe care ne afl\u0103m, av\u00e2nd, din p\u0103cate, chiar \u0219i \u00een prezent state care denigreaz\u0103 femeia, o abuzeaz\u0103 \u0219i o h\u0103r\u021buiesc.\u00a0<\/p>\r\n<p>Feminismul a cunoscut anumite clasific\u0103ri, \u00een \"valuri\", fiecare val fiind determinat de o anumit\u0103 realizare pe care mi\u0219carea social\u0103 o urm\u0103rea. Primul val de feminism avea \u00een prim-plan pozi\u021bia femeii (albe) dintr-o clas\u0103 social\u0103 superioar\u0103 \u0219i a implicat dreptul la vot sau la proprietate. Al doilea val de feminism s-a axat \u00een continuare pe combaterea discrimin\u0103rii \u0219i a inegalit\u0103\u021bii sociale, de data aceasta at\u00e2t pentru femeile albe, c\u00e2t \u0219i pentru cele de culoare sau pentru femeile din clase sociale din p\u0103tura de jos. \u00cen valul trei, feminismul a continuat s\u0103 abordeze inegalit\u0103\u021bile sociale \u0219i financiare dintre sexe, dar \u0219i legate de rolul femeii \u00eentr-o familie. De asemenea, \u00een timpul valului trei s-au f\u0103cut demersuri serioase pentru respectarea integrit\u0103\u021bii corporale, pun\u00e2ndu-se accentul pe dreptul\u00a0 reproducere. Valul patru studiaz\u0103 exact factorii pentru care se produce marginalizarea, dar vizeaz\u0103 \u0219i o mai bun\u0103 acceptare a minorit\u0103\u021bilor \u00een societate, feminismul fiind at\u00e2t despre femei, c\u00e2t \u0219i despre lumea din jurul lor - lume care are nevoie de sus\u021binere.\u00a0<\/p>\r\n<p>\u00a0Urm\u0103rind cronologic evolu\u021bia mi\u0219c\u0103rii feministe, putem spune c\u0103 cea mai important\u0103 mi\u0219care a primului val de feminism s-a finalizat prin ob\u021binerea dreptului de vot al femeilor. \u00cen SUA acesta a constat \u00een trecerea celui de-al 19-lea Amendament, \u00een 1920, care oferea \u00een sf\u00e2r\u0219it dreptul de vot femeilor. Acest eveniment marcant \u00een SUA a determinat adoptarea acestor proceduri \u0219i \u00een alte state. Noua Zeeland\u0103 a fost totu\u0219i prima \u021bar\u0103 \u00een care femeile puteau vota, \u00eenc\u0103 de la 1893. Impactul oferirii femeilor dreptului la vot a fost uria\u0219, acest lucru determin\u00e2nd acceptarea faptului c\u0103 femeile sunt oameni \u0219i au capacitatea de a lua singure decizii, dar pun\u00e2nd \u0219i piatra de temelie tuturor viitoarelor mi\u0219c\u0103ri \u0219i schimb\u0103ri care vor urma.\u00a0<\/p>\r\n<p>Fran\u021ba a avut \u0219i ea o serie de reforme \u00een anii 1900, prima fiind \u00eenceput\u0103 cu un ziar - \"La Fronde\" - care dezb\u0103tea subiecte controversate precum sus\u021binerea drepturilor politice sau femei care lucreaz\u0103 \u0219i ocup\u0103 for\u021b\u0103 de munc\u0103. \u00cen Germania, dreptul la vot al femeilor a fost c\u00e2\u0219tigat la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, acesta fiind rezultatul presiunilor sociale ale femeilor din clasa de mijloc, ce doreau dreptul la munc\u0103 \u0219i educa\u021bie, ob\u021bin\u00e2nd astfel \"statutul\" de \"individ deplin\". De\u0219i \u00een vest pozi\u021bia femeii \u00eencepea s\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103, \u00een Rusia, \u00een 1917, \u00een urma Revolu\u021biei, s-au decis egalitatea femeilor \u0219i b\u0103rba\u021bilor \u00een ochii Uniunii Sovietice, dar acest lucru era unul doar formal, sovieticii interzic\u00e2nd toate mi\u0219c\u0103rile organizate de femei. Finalul Primului R\u0103zboi Mondial (1918) a adus cu sine ob\u021binerea dreptului de vot \u00een mai multe \u021b\u0103ri precum Austria, Canada, Germania \u0219i Cehoslovacia.\u00a0<\/p>\r\n<p>O problem\u0103 uria\u0219\u0103 a primului val de feminism a fost reprezentat\u0103 de faptul c\u0103 inclusiv femeile care organizau mi\u0219c\u0103rile, de\u0219i erau \"feministe\", erau \u0219i rasiste, un rasism neinten\u021bionat, dar care urma s\u0103 r\u0103peasc\u0103 \u0219ansa la egalitate a milioane de femei. Rasismul personal sau cel institu\u021bional a \u00eempiedicat multe femei de culoare s\u0103 participe la mi\u0219c\u0103ri feministe \u0219i s\u0103 aib\u0103 o pozi\u021bie activ\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te anumite evenimente. La evenimentul \"The March on Washington\" din 1913 (eveniment la care au participat peste 5000 de femei ce au m\u0103r\u0219\u0103luit pe Pennsylvania Avenue pentru a cere dreptul la vot \u0219i a fost numit \"Cel mai mare eveniment de vot din istoria SUA\") femeile de culoare au fost obligate s\u0103 m\u0103r\u0219\u0103luiasc\u0103 \u00een spatele grupului pentru a nu fi asociate cu femeile albe din fa\u021b\u0103, acestea fiind deci segregate.\u00a0<\/p>\r\n<p>Anii ce au urmat au fost marca\u021bi de evolu\u021bia constant\u0103 a pozi\u021biei femeii \u00een societate, aceasta c\u00e2\u0219tig\u00e2nd treptat posibilitatea de a studia, de a lua decizii asupra propriului corp, de a munci sau de a se implica \u00een politic\u0103, cel pu\u021bin teoretic.<\/p>\r\n<p>\u00a0Al doilea r\u0103zboi Mondial (1939) a schimbat totul pentru femei, determin\u00e2nd un efect de \"doi pa\u0219i \u00eenainte, unul \u00eenapoi\". \u00cen timpul r\u0103zboiului, femeile au fost recrutate pentru a munci \u00een Serviciul Naval, For\u021bele Aeriene, Armata Terestr\u0103 sau \u00een\u00a0serviciile de \u00eengrijire medical\u0103. O dat\u0103 cu aceste evenimente au ap\u0103rut multe etichete puse femeilor, cum ar fi c\u0103 dac\u0103 acestea purtau uniform\u0103 \u0219i implicit pantaloni, erau considerate femei \"de moravuri u\u0219oare\". De\u0219i societatea le judeca, aceste momente le-au oferit femeilor un mai mare sentiment de putere, pentru c\u0103 acestea lucrau, salvau vie\u021bi, iar la finalul zilei se \u00eentorceau acas\u0103, s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de copii \u0219i de cas\u0103.\u00a0<\/p>\r\n<p>Dup\u0103 finalizarea r\u0103zboiului, \u00een Marea Britanie, rata divor\u021bului a crescut semnificativ, pentru c\u0103 de\u0219i femeile au demonstrat c\u0103 inegalitatea nu exist\u0103, \u00een practic\u0103 \u00eenc\u0103 erau \"mici\" iar rolul lor \u00een familie (perceput de so\u021b) r\u0103m\u00e2nea neschimbat.\u00a0<\/p>\r\n<p>Al doilea val de feminism (\u00eenceput \u00een 1963) s-a construit pe bazele primului \u0219i a \u00eencercat s\u0103 schimbe viziunea asupra femeilor \u00een societate, activi\u0219tii av\u00e2nd ca \u021bint\u0103 acele institu\u021bii care opresc expansiunea femeii. Au ap\u0103rut astfel 3 tipuri de feminism: liberal, radical \u0219i cel cultural. Feminismul liberal s-a concentrat pe reforme institu\u021bionale, ceea ce a avut ca rezultat oferirea accesului femeilor \u00een sfere dominate de b\u0103rba\u021bi, precum politic\u0103 sau \u00een func\u021bii \u00eenalte din punct de vedere ierarhic. Feminismul radical s-a concentrat pe o schimbare a societ\u0103\u021bii \u00een mas\u0103, asum\u00e2ndu-\u0219i faptul c\u0103 sistemul este inerent patriarhal \u0219i c\u0103 singurul mod prin care se poate schimba acest lucru, este dac\u0103 \u00eencep de la 0. Feminismul cultural sus\u021binea \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 feminismul radical.\u00a0<\/p>\r\n<p>De\u0219i femeile \u00eencepeau tot mai mult s\u0103 aib\u0103 studii superioare \u0219i s\u0103 ocupe for\u021ba de munc\u0103, acestea nu au reu\u0219it s\u0103 avanseze \u00een cariere din pricina faptului c\u0103 erau\u2026 femei. Dorin\u021ba femeilor spre normalitate era tot mai mare, a\u0219a c\u0103 ceea ce doreau acum era angajarea, educa\u021bia \u0219i respectarea sexualit\u0103\u021bii.<\/p>\r\n<p>Sim\u021bindu-se excluse, \u00een timpul valului doi, femeile de culoare \u0219i-au dezvoltat propriile asocia\u021bii, acest lucru stimul\u00e2nd ascensiunea femeilor de culoare.<\/p>\r\n<p>Dup\u0103 1970 femeile au \u00eenceput s\u0103 \u00eenregistreze numere record pentru candidaturi politice, \u00een universit\u0103\u021bi \u0219i chiar \u0219i \u00een sport, lu\u00e2nd na\u0219tere echipe sportive feminine, finan\u021bate, dar c\u00e2\u0219tig\u00e2nd treptat \u0219i salarii egale cu ale b\u0103rba\u021bilor pentru o munc\u0103 egal\u0103, \u00een c\u00e2teva companii.\u00a0<\/p>\r\n<p>Un lucru \u00eenceput \u00een al doilea val de feminism a fost legat de sexualizarea femeii, posibilitatea unui avort \u0219i discu\u021bii deschise despre abuzurile sexuale. Un important element de sup\u0103rare \u00eel constituiau concursurile de frumuse\u021be, care setau ni\u0219te standarde greu de atins de frumuse\u021be \u0219i care exploatau femeia, determin\u00e2nd \u00een 1963 un protest \u00eempotriva concursurilor de Moda.\u00a0 Acest eveniment le-a asociat feministelor denumirea de \"brad burners\". \u00cen timpul protestului, femeile au aruncat \u00een \"freedom can\" - un recipient de gunoi - tocuri, bigudiuri, reviste Playboy sau sutiene, urm\u00e2nd s\u0103 le ard\u0103. De\u0219i acestea nu au primit permisiunea de a le da foc, au fost asociate gre\u0219it \u0219i mincinos cu denumirea de \"brad burners\". Mi\u0219carea a continuat \u00eempotriva pornografiei, concluzion\u00e2nd c\u0103 \u00een materialele vizionate femeia nu se poate bucura de actul sexual, dar mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, consider\u00e2nd c\u0103 poate incita la agresiune. Un c\u00e2\u0219tig categoric \u00een statele bine dezvoltate la acea vreme a fost legalizarea avortului \u0219i dezvoltarea medicinei \u00een aceast\u0103 direc\u021bie.\u00a0<\/p>\r\n<p>Valul doi de feminism a ridicat multe semne de \u00eentrebare \u0219i a pus multe etichete femeilor. Etichete de care alte femei au \u00eenceput s\u0103 se team\u0103, motiv pentru care au \u00eenceput s\u0103 fie u\u0219or, u\u0219or reticente asupra mi\u0219c\u0103rii.\u00a0<\/p>\r\n<p>Pe finalul articolului putem spune c\u0103 da, primele dou\u0103 valuri \u0219i-au propus multe, au realizat multe, dar din p\u0103cate insuficient sau doar formal. Evolu\u021bia mi\u0219c\u0103rii apare cur\u00e2nd, \u00eentr-un viitor articol, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd momentan cu bazele valului trei.\u00a0<\/p>\r\n<p><img class=\"wp-block-cover__image-background wp-image-3432\" src=\"https:\/\/hertimeromania.com\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/ana-maria-mihailidis-istoria-fem1-1-1.jpg\" alt=\"\" data-object-fit=\"cover\" \/><\/p>\r\n<!-- \/wp:paragraph --><!-- wp:paragraph -->\r\n<blockquote>\r\n<p><em>Surse<\/em>:<\/p>\r\n<!-- \/wp:paragraph --><!-- wp:list -->\r\n<ul>\r\n<li><a href=\"https:\/\/gender.stanford.edu\/news-publications\/gender-news\/feminist-activism-21st-century-begins-post\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/gender.stanford.edu\/news-publications\/gender-news\/feminist-activism-21st-century-begins-post<\/a><\/li>\r\n<li><a href=\"https:\/\/www.britannica.com\/event\/womens-movement\/Successes-and-failures\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.britannica.com\/event\/womens-movement\/Successes-and-failures<\/a><\/li>\r\n<li><a href=\"https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Timeline_of_feminism#1848-192\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Timeline_of_feminism#1848-192<\/a><\/li>\r\n<\/ul>\r\n<!-- \/wp:list --><!-- wp:list --><!-- \/wp:list --><!-- wp:list --><\/blockquote>\r\n<!-- \/wp:list -->","_et_gb_content_width":"","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[2,32],"tags":[],"class_list":["post-3429","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole","category-articole-feminism-hertimeromania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/hertimeromania.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3429","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/hertimeromania.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/hertimeromania.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hertimeromania.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hertimeromania.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3429"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/hertimeromania.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3429\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5741,"href":"https:\/\/hertimeromania.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3429\/revisions\/5741"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/hertimeromania.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3438"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/hertimeromania.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3429"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/hertimeromania.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3429"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/hertimeromania.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3429"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}