Ilustrație: Alina Dima
Tind să cred că, măcar o dată în viață, fiecare dintre noi a auzit despre ,,feministele nervoase”, care doresc să conducă întreaga lume și să asuprească bărbații. Eh, glumeam referitor la conducerea lumii. Acum, vorbind într-o notă mai serioasă, este clar că acest stereotip este răspândit la nivel mondial.
Totuși, fiecare stereotip își are bazele în imaginea istorică a feminității, aceea în care femeile trebuiau să fie blânde, grijulii și modeste (pe care, să fim sinceri, le mai întâlnim și în zilele noastre). Aceste comportamente submisive și pasive erau apreciate de societate ca un standard al feminității adevărate – a fi o ,,domnișoară”.
Feministele, care luptă pentru desființarea acestei imagini, se confruntă, din păcate, tocmai cu presiunea de a se conforma acestei imagini.
Cu toate acestea, ,,feminista nervoasă” reprezintă un arhetip, ilustrat din start într-o lumină nefavorabilă, iar adesea se presupune că ea urăște bărbații, este singură sau nu are un partener de sex masculin, cis și heterosexual. Aceste caracteristici ale ,,feministei nervoase” se află în antiteză cu trăsăturile ilustrate anterior, asociate imaginii tradiționale a feminității, cum ar fi atitudinea mămoasă, grijulie și drăguță.
Desigur, acest stereotip al ,,feministei nervoase” provine dintr-o întreagă serie de preconcepții greșite legate de feminism și de feministe, preconcepții răspândite de anti-feminiști, precum:
- ,,Feministele sunt urâte.”
- ,,Feministele sunt masculine.” (de menționat că a fi masculină nu reprezintă un atribut negativ)
- ,,Feministele sunt nervoase.”
- ,,Feministele își neglijează rolul natural de mame/nu au grijă de copiii lor.”
- ,,Feministele vor să emasculeze bărbații.”
- ,,Sunt rele cu soții lor, dacă se pot căsători măcar.”
- ,,Ele nu își doresc să fie egale cu bărbații, ci își doresc să îi domine.”
Însă, dacă veți auzi vreodată una dintre aceste fraze, este ideal să ținem cont că aceste idei au fost lansate de anti-feminiști, care au încercat să ne convingă de validitatea lor încă de acum 200 de ani.
Surse:
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/10130950.2020.1798791
Română 
English 
0 Comentarii