text: Ioana Butaru
ilustratie: Adara Cheles
Un strigăt de ajutor către societate
Fiecare dintre noi a auzit cel puțin o dată termenul de “bullying”, însă nu mulți și-au prezentat îngrijorarea ori interesul de a înțelege pe deplin semnificația lui. Am fi surprinși să aflăm despre rădăcinile vaste ale acestui fenomen alarmant, care din păcate, a devenit un comportament acceptat în societate și considerat “normal”. Dacă întrebi pe stradă o persoană ce înseamnă bullying-ul, aceasta îți va oferi convinsă un răspuns vag, dar previzibil, frustrant din cauza indiferenței afișate: “Este atunci când 2 copii se ceartă sau sunt mustrați de părinți/profesori”. Desigur, este o afirmație complet greșită ce dezvăluie modul neglijent în care lumea îl tratează, precum și concepțiile atribuite acestuia. În realitate, perspectiva oamenilor este una dăunătoare, care a facilitat de-a lungul istoriei răspândirea agresiunii de tip bullying.
- Ce înseamnă de fapt bullying-ul?
Inițial introdus în anul 1905, bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire, întreprins de un singur individ/de un colectiv și care are caracter repetitiv, rezultând în neplăcerea victimei, respectiv satisfacția agresorului. Cu siguranță fiecare om a experimentat la un moment dat, poate fără să își dea seama, fenomenul de bullying, fie ca victimă directă, fie doar ca martor. Este inevitabil, lucru care mă face să mă întreb de ce reprezintă bullying-ul o atitudine atât de uzuală în viața de zi cu zi, încât numărul celor care o aprobă continuă să crească. În acest sens, iată câteva dintre principalele forme ale sale:
- Tipuri și manifestări
-agresiuni verbale – directe (jigniri, etichetări, umiliri publice etc.)
-agresiuni verbale – indirecte (răspândirea de zvonuri, șantaj, poreclire etc.)
-farse / glume proaste – verbale sau fizice („pranks” cum sunt cunoscute în lb. engleză)
-cyberbullying: agresiuni online (scrise sau fișiere video-audio)
-excluderi/includeri sociale selective (ex. eliminare dintr-un grup sau includere pe baza unor criterii stricte, subiective și contextuale), inclusiv condiționarea socială sau alegerea selectivă a prietenilor (ex. dacă vrei să fii prieten cu mine, nu poți fi prieten și cu X…)
-agresiuni fizice – directe (împingere, lovire, scuipare, constrângere de orice natură etc.)
-agresiuni fizice – indirecte (distrugerea proprietății personale)
-intimidarea directă (ex. prin amenințări, manipulare, ridiculizare etc.) și generarea fricii
- Bullying-ul în secolul XXI
În prezent, acest fenomen este extins pe întreg mapamondul și se regăsește în toate domeniile indiferent de vârstă, categorie socială, sex, zonă geografică etc. Este nelipsit din viața noastră, deci intervine în felul prin care relaționăm. Din acest motiv, bullying-ul îi afectează pe toți cei implicați, iar principalul mediu unde se poate observa agresiunea este într-adevăr cel educațional.
- Consecințe: tristețe cronică, neîncredere în forțele proprii, episoade depresive și coșmaruri, marginalizare, singurătate, retragere de lângă prieteni sau activități, provocarea conștientă a unor răni fizice, îngrijorare, supărare sau fluctuații emoționale/toane frecvente (ex. enervare ușoară), pierderea optimismului și a speranței, suicid (cel mai tragic scenariu).
- Despre agresori și victime. Psihologia celor două extreme
Ce anume transformă un om într-un bully? Care este motivația acestuia de a deveni (și de a rămâne) nu doar un agresor întâmplător, ci un hărțuitor permanent?
Agresorii (bullies) sunt creați în timp – ei nu se nasc așa. Undeva pe parcursul vieții, au suferit o traumă interioară, au fost privați de iubire/atenție sau pur și simplu au fost învățați în spiritul acesta. Există totuși și factori externi cum ar fi obținerea unor beneficii, avantaje de ordin social, emoțional sau chiar material. Astfel, pe fondul dezechilibrului intern de care aminteam și a sentimentelor de control, putere și influență, persoanele categorisite drept bullies au un tipar după care “funcționează”. Ei vizează în special oamenii timizi, retrași, nesiguri pe ei, mai puțin probabil să ia atitudine și să se protejeze singuri, să își apere drepturile sau lucrurile pe care le dețin. Pe scurt – vor niște ținte ușoare.
- Misconcepții populare despre bullying
- Cea mai frecventă greșeală este referirea DOAR la copii și tineri, implicit NUMAI la școală ca spațiu de propagare. Bullying-ul se întâlnește pretutindeni și poate să aibă în vedere aspecte precum vârstă, sex, ocupație, studii, religie sau orice altceva. Cele mai comune situații sunt:
- la locul de muncă, prin competiție, sunt generate uneori conflicte și confruntări (directe sau indirecte), unele de intimidare, altele de dominare, excluderi sau includeri sociale selective (bazate pe anumite criterii, multe din ele subiective) etc.
- politicienii încearcă mereu să se intimideze și să se domine reciproc, răspândesc zvonuri, atacă direct sau indirect alte persoane – și nu doar că le este permis, dar lumea chiar se așteaptă de la ei să facă asta.
- excluderea selectivă din grupuri este la ordinea zilei în cadrul organizațiilor sau a cluburilor care acceptă doar membrii lor, exclud restul persoanelor; inclusiv la nivel global se aplică astfel de excluderi – țările având cetățenii lor, îi dau la o parte pe restul (chiar și pe cei din imediată vecinătate, geografic vorbind), punându-le condiții stricte de relaționare, vizitare, acces sau aderare oficială la statutul de „cetățean al țării X”…
- Diferența dintre tachinare și agresiune trebuie să fie vizibil recunoscută, deoarece există o limită a așa-ziselor “glumițe inofensive”, iar în cazul în care este încălcată, tachinarea ajunge automat o formă de bullying.
- Considerarea victimelor ca fiind responsabile. În majoritatea cazurilor, persoanele bullied nici măcar nu li s-au adresat agresorilor lor în vreun fel.
- Ideea că agresorii sunt indivizi străini, care “probabil au motive bine întemeiate”…NU! Un asemenea comportament nu se poate justifica. De cele mai multe ori, hărțuitorii sunt membrii apropiați din familie ori din anturaj.
- Soluții de combatere a fenomenului
Strategia adoptată la nivel global constă în 3 pași: salvarea victimelor, reabilitarea agresorilor și securizarea școlilor/campusurilor/comunităților.
- Experiența personală și concluzii
Bullying-ul își lasă amprenta asupra personalității fiecărei persoane pe care o atacă și este extraordinar de dificilă depășirea golurilor create. Vindecarea rănilor necesită timp și întâmpină în acest proces nenumărate urcușuri și coborâșuri. Știu din experiență proprie cum este să fii batjocorit pentru aspectul fizic, pentru acele câteva kilograme în plus, să fii subestimat și descurajat din a-ți îndeplini visele pe motiv că “ești fată”, să fii privit cu alți ochi pentru micile imperfecțiuni complet normale și așa mai departe. Ceea ce pot să spun este NU RENUNȚA NICIODATĂ! Învață să te apreciezi, să te accepți, să îți fii TU cea mai mare fană, căci oricum gura lumii va vorbi mereu. Viața îți aparține în totalitate, așa că alege să te iubești, să fii fericită și să trăiești după bunul plac.
De ce să împrăștii răutate, pesimism și ură, când ai putea să îi molipsești pe cei din jur prin pozitivitate, bucurie și gânduri mângâietoare? Încearcă, este un gest gratuit și nu știi niciodată când un simplu zâmbet poate salva o persoană. Haideți să nu uităm de frumusețea bunătății, empatiei și a susținerii reciproce! :))
,,Bunătatea este limbajul pe care surdul îl poate auzi și orbul îl poate vedea” − Mark Twain.
Surse:
0 Comentarii