Romanian women in science

´Çë
´üÁ
ţÇą

februarie 27, 2023

text: Stanciu Diana

ilustra╚Ťie: R─âdoaica Cristina

Cred c─â mul╚Ťi dintre noi am auzit de oameni de ╚Ötiin╚Ť─â rom├óni precum Nicolae Paulescu, inventatorul insulinei, Henri Coand─â , considerat p─ârintele avionului cu reac╚Ťie, George Emil Palade, medic ╚Öi om de ╚Ötiin╚Ť─â laureat al premiului Nobel pentru fiziologie ╚Öi medicin─â, ar mai fi ╚Öi alte exemple, dar nu acesta este subiectul articolului de ast─âzi. Apare ├«ns─â ├«ntrebarea: ÔÇťCe au ├«n comun aceste personalit─â╚Ťi, ├«n afara faptului c─â sunt cu to╚Ťii oameni de ╚Ötiin╚Ť─â?ÔÇŁ. ├Äntrebare la care ├«mi voi permite s─â r─âspund tot eu: Oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â men╚Ťiona╚Ťi anterior sunt cu to╚Ťii b─ârba╚Ťi.

Desigur, c─â ╚Öi ├«n ╚Ťara noastr─â, ca ╚Öi ├«n alte state, oameni de ╚Ötiin╚Ť─â nu sunt doar b─ârba╚Ťii, ci ╚Öi femeile. Acesta este ╚Öi subiectul articolului de ast─âzi: Femei rom├ónce ├«n ╚Ötiin╚Ť─â.

Acesta nu este, cu siguran╚Ť─â, un top, iar ordinea este aleatorie:

Ana Aslan

┬áMedic, profesor, academician, om de ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi inventator care a ├«nfiin╚Ťat ├«n 1952 primul Institut de Geriatrie din lume, la Bucure╚Öti. A eviden╚Ťiat importan╚Ťa procainei ├«n ameliorarea tulbur─ârilor distrofice legate de v├órst─â, aplic├ónd-o pe scar─â larg─â ├«n clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital.

Procaina este un anestezic local utilizat la început în stomatologie, fiind comercializat sub numele de novocaină.

Ana Aslan a inventat (├«n colaborare cu farmacista Elena Polovr─âgeanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat ╚Öi introdus ├«n produc╚Ťia industrial─â ├«n 1980.

Eliza Leonida Zamfirescu

O inginer─â ╚Öi inventatoare din Rom├ónia, ╚Öef─â a laboratoarelor Institutului Geologic al Rom├óniei. A fost membr─â a Asocia╚Ťiei Generale a Inginerilor din Rom├ónia ╚Öi membr─â a Asocia╚Ťiei Interna╚Ťionale a Femeilor Universitare, unanim recunoscut─â drept prima femeie inginer din lume. A adus o contribu╚Ťie deosebit─â la progresul economiei na╚Ťionale ╚Öi la afirmarea ╚Ötiin╚Ťei rom├óne╚Öti, prin lucr─ârile sale originale, sus╚Ťinute la congrese, simpozioane ╚Öi publicate. Aici s-a preocupat de analiza apei potabile, a diverselor minerale, petrol, gaze, c─ârbuni, bituminide solide, roci de construc╚Ťie ╚Öi de prepararea minereurilor, semn├ónd 85000 buletine de analize, ale c─âror rezultate au fost publicate ├«n seria ÔÇ×Studii economiceÔÇŁ, editat─â de Institutul Geologic. Contribu╚Ťia sa la cercetarea bog─â╚Ťiilor minerale ale Rom├óniei ├«i asigur─â un loc de cinste ├«n galeria marilor figuri ale ╚Ötiin╚Ťei na╚Ťionale, europene ╚Öi mondiale.

Maria Teohari

A fost prima femeie astronom din Rom├ónia. Dup─â un scurt stagiu ├«n Capital─â, a urmat specializ─âri la observatoarele astronomice din Paris ╚Öi Nisa. A lucrat mai ales la observa╚Ťii asupra Soarelui, f─âr─â s─â poarte, ├«ns─â, protec╚Ťii pentru ochi. A revenit ├«n ╚Ťar─â ├«n 1914 ╚Öi a lucrat, pentru o lung─â perioad─â, la Observatorul astronomic din Bucure╚Öti. A publicat, ├«n Anuarul observatorului, lucr─âri despre petele solare ╚Öi alte fenomene cere╚Öti. De asemenea, a publicat, ├«n revista ”Natura”, articole pentru promovarea astronomiei. Dup─â c├ó╚Ťiva ani, vederea a ├«nceput s─â-i sl─âbeasc─â, fiind nevoit─â s─â renun╚Ťe la cercetarea astronomic─â. A predat matematica ╚Öi astronomia la Liceul ”Domni╚Ťa Ileana” din Bucure╚Öti, continu├ónd ╚Öi o colaborare cu Observatorul.

Sofia Ionescu

┬áS-a remarcat ├«n domeniul medicinei, aceasta fiind prima doctori╚Ť─â care a f─âcut o opera╚Ťie pe creier. Evenimentul s-a produs ├«n 1944 ╚Öi a fost o interven╚Ťie de succes asupra unui copil care fusese victima unui bombardament ├«n timpul r─âzboiului.

Florica Bagdasar

A fost medic și cercetătoare în psihologia infantilă, totodată și prima femeie ministru din România.

Acestea sunt doar c├óteva dintre rom├óncele cu realiz─âri ├«n domeniul ╚Ötiin╚Ťei, de men╚Ťionat mai sunt ╚Öi nume precum: Aurora Gruescu, considerat─â prima femeie inginer silvicultor, Silvia Creang─â, matematician, profesor universitar ┼či rector al Universit─â┼úii ÔÇ×Al. I. CuzaÔÇŁ din Ia┼či, ╚śtefania M─âr─âcineanu, chimist─â ╚Öi fizician─â rom├ón─â recunoscut─â interna╚Ťional, dar nu sunt nici ultimele, nici cele din urm─â.

Ca o concluzie, sunt de p─ârere ca femeile-oameni de ╚Ötiin╚Ť─â, dar ╚Öi cele care activeaz─â ├«n alte domenii, din Rom├ónia merit─â mai mult─â vizibilitate ╚Öi mai multe credite comparativ cu cele acordate la momentul actual.

SURSE:

http://mast-education.eu/files/brochure_22_romanian_scientists_ro.pdf

https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/istorie-filozofie-psihologie/femei-romance-care-au-facut-pionierat-id156.html

https://www.gandul.ro/magazin/25-de-romance-care-au-schimbat-lumea-16191040

https://mindcraftstories.ro/stiinta/8-femei-de-stiinta-remarcabile-din-romania-si-povestile-lor/

S-ar putea s─â-╚Ťi plac─â ╚Öi …

Raport de activitate 2023

Raport de activitate 2023

Drag─â comunitate, Lansat─â la ├«nceputul anului 2020 din dorin╚Ťa de a sprijini genera╚Ťiile viitoare de femei, Her Time...

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ro_RORomână